Antene 5G

MEDBED

  

Pământ de diatomee – îngrășământ și insecticid natural.

 

Alcora Marinescu este cu Marinescu Alcora

poSerdntosf7g au671muu0li149f852u66 95gre l4r2:62a6251aem7tb  · 

Pământ de diatomee – îngrășământ și insecticid natural. Cum se folosește

Pământ de diatomee sau diatomită, un material natural care îmbunătățește structura solului și acționează ca un îngrășământ natural, dar și ca un insecticid ecologic.

Pentru a crea condiții favorabile pentru creșterea plantelor, cel mai adesea, în sol, se adaugă nisip și perlit, dar puțină lume ia în considerare pământul de diatomee ca o opțiune. Diatomita, un material natural, nu numai că îmbunătățește structura solului, dar este și un excelent îngrășământ și insecticid natural.

Diatomita sau pământul de diatomee aduce multe beneficii în culturi, fiind o sursă de elemente hrănitoare pentru plante, dar care ajută și la îndepărtarea dăunătorilor. Află ce este diatomita și cum se folosește pământul de diatomee la legume și în grădină.

Pământ de diatomee – ce este. Beneficii

Diatomita sau pământul de diatomee este o rocă sedimentară, un mineral care constă în depozite de cochilii de silice de diatomee. Acest material are porozitate mare, capacitate de a reține umiditate și aproape 85% este format din siliciu amorf, care este ușor absorbit de sistemul radicular al plantelor. Pe lângă siliciu, pământul de diatomee conține calciu, magneziu, bor și alte oligoelemente importante.

Pământul de diatomee folosit în grădină, la legume, este un agent unic de ameliorare a solului cu numeroase beneficii pentru culturi:

reține umiditatea și nutrienții dizolvați în ea, apoi treptat, după necesitate, le oferă plantelor;

îmbunătățește structura solului, crescându-i porozitatea și permeabilitatea apei;

stimulează creșterea, formarea rădăcinilor, înflorirea și fructificarea, datorită conținutului ridicat de siliciu;

crește rezistența la stres a plantelor;

protejează sistemul radicular al plantelor de schimbările de temperatură;

este un insecticid natural de acțiune de contact;

inhibă dezvoltarea microflorei patogene în sol;

normalizează aciditatea solului.

Diatomita este, în primul rând, o sursă valoroasă de siliciu, un important nutrient pentru toate organismele vii, inclusiv pentru plante. Siliciul este necesar pentru formarea pereților celulari și pentru întărirea țesuturilor. Dacă plantele primesc suficient siliciu, atunci în același timp absorb mai bine alți nutrienți (bor, fosfor, potasiu), devin puternice, rezistente la stres, sunt mai puțin afectate de boli, insecte, condiții nefavorabile și efectele nocive ale pesticidelor. Siliciul crește grosimea și rezistența frunzelor, stimulează procesul de fotosinteză și crește valoarea nutritivă a fructelor.

Deși siliciul este un element nutritiv foarte comun și reprezintă aproape o treime din masa scoarței terestre, cel mai adesea se găsește într-o formă inaccesibilă plantelor. În plus, în fiecare an, odată cu recolta, o cantitate mare de siliciu este îndepărtată din pământ, iar solul este epuizat. Pentru a remedia situația, îngrășămintele care conțin siliciu trebuie aplicate în mod regulat: diatomită, zeolit, cenușă, compost de frunze. În timpul sezonului, este util să uzi grădina cu infuzii de ierburi: urzică, păpădie, pelin, coada-calului – țesuturile acestor buruieni conțin o cantitate mare de siliciu disponibil pentru plante.

Pământ de diatomee – folosire. Cum se aplică pentru sol

Pământul de diatomee poate fi folosit pentru cultivarea tuturor tipurilor de culturi de interior și de grădină: adaugă în solul pentru răsaduri (în raport de 1:5), aplică în găuri la transplantarea plantelor, toarnă pe fundul ghivecelor ca drenaj și îngrășământ prelungit.

În timpul sezonului, diatomita se recomandă a fi aplicată la plantații, iar apoi, prin afânare, să fie încorporată în sol la o adâncime de 5-6 cm. Diatomita de grădină s-a dovedit foarte utilă și în spații protejate, unde plantele suferă cel mai adesea de secetă și dăunători. Grădinarii observă că atunci când diatomita este introdusă în sol, plantele sunt mai sănătoase, iar semnele de cloroză apar mai rar pe frunze. Pământul de diatomee poate fi împrăștiat de-a lungul perimetrului plantațiilor înalte, de-a lungul fundației solarului, unde solul se usucă rapid.

Diatomeea este eficientă împotriva tuturor paraziților târâtori, zburători și larvele lor: gărgărițe, molii, fluturi, păduchi de pat, păduchi de cap, purici, furnici, gândaci, termite, colorado, musculițe, omizi, păduchi de plante, ploșnițe, căpușe, păduchi roșii si negri la găini, viespi, viermi albi, melci, păianjeni etc. Acționează asupra paraziților, în mod mecanic, datorită structurii sale abrazive, cumulată cu acțiunea de uscare – deshidratare a paraziților și nu dezvoltă rezistență, ca în cazul produselor chimice.

Dacă găsești un furnicar, toarnă pulbere de pământ de diatomee în locurile în care se acumulează insectele și afânează solul, fără să uzi. Microgranulele cu margini ascuțite deteriorează stratul exterior al învelișului chitinos al insectelor și absorb lipidele, în urma cărora insectele mor din cauza deshidratării.

Diatomita se recomandă a fi folosită la toate plantele de cultură.

Sa cunoastem pH-ul solului in gradina

 

Alcora Marinescu este cu Marinescu Alcora

Soonsretdpmlh118u663t1i9l2acacii02 9a910fleinr7 9gfl004:51 t  · 

De ce este important pentru plante sa cunoastem pH-ul solului in gradina

Reactia chimica a solului este data de raportul dintre ionii de hidrogen H + si cei de oxidril OH+ din sol, rezultati din reactiile chimice din solutia solului, din relatiile de schimb cationic si din raportul dintre coloizii de natura acida sau alcalina ai solului si se defineste prin valorile pH. Un echilibru intre ionii de hidrogen H+ si cei de oxidril OH+ determina o reactie neutra, adica pH = 7, caracteristica apei pure care disociaza cele doua tipuri de ioni in proportii egale.

pH-ul solului se masoara pe o scara de la 0 la 14, tipul solului din punct de vedere al pH-ului se clasifica astfel:

pH <4 – sol extrem de acid;

pH 4-5,5 – sol foarte acid;

pH 5,5-6 – sol mediu acid;

pH 6-6,5 – sol slab acid;

pH 6,5 – 7 – sol foarte slab acid;

pH 7 – sol neutru;

pH 7-7,5 – sol foarte slab alcalin;

pH 7,5 – 8 – sol slab alcalin;

pH 8 – 8,5 – sol mediu alcalin;

pH 8,5-9 – sol puternic alcalin;

pH >9 – sol extrem de alcalin.

Capacitatea de schimb cationic influenteaza fertilitatea solului, prezenta cationilor de Ca si Mg favorizeaza dezvoltarea humusului precum si structura solului, optimizand regimul de apa si aer, absorbtia radiculara a plantelor si activitatea microbiologica din sol. In soluri cu o prezenta mai mare de ioni de H+ solul devin acid, influentand negativ accesibilitatea unor micro si macroelemente.

De ce este important pentru plante sa cunoastem pH-ul solului.

Elementele de baza pentru un sol echilibrat, care influenteaza decisiv dezvoltarea plantelor N, P, K (azot, fosfor, potasiu), sunt asimilate de acestea in functie de valorile pH-lui astfel: azotul se asimilieaza la pH 6-8,5, fosforul la un pH 6,5 – 8 si potasiul la un pH>6 .

Alte elemente se asimilieaza la urmatoarele pH-uri ale solului: sulf pH > 6, calciu si magneziu pH 6,5-8,5, fier pH < 6,5, mangan pH 4,5-6,5, bor pH 5-7, cupru si zinc pH 5-7.

pH-ul optim pentru majoritatea legumelor este situat intre 6,3 – 7,4, dar unele tolereaza mai bine un pH mai acid sau mai alcalin. Fasolea, varza, conopida, broccoli, ceapa, usturoiul, sparanghelul suporta si un sol mai alcalin pH 6,5 – 8, cartofii, rosiile, ardeii, pepenii, dovleceii se comporta bine si la un sol mai acid cu pH 5,5-6,8. Morcovul si patrunjelul prefera un pH intre 6-8, sfecla rosie pH 6-7,4, vinetele, spanacul, macrisul pH 5,5– 6,5.

Plantele care au nevoie de un sol acid sunt: hortensiile, rododendronii, azaleele, cameliile, anthurium, begonia, ciclamele, gloxiniile, primulele. Arbustii fructiferi care prefera solul acid sunt: afinul, coacazul, agresul, zmeurul, murul, iar dintre pomii fructiferi: marul, ciresul, parul si piersicul.

Anemonele, gladiolele, narcisele, zambilele, lalelele prefera solurile neutre si chiar usor alcaline.

Materia organica ce se descompune in sol (resturile vegetale), precipitatiile, irigarea (reduc cantitatile de N, P si K – elemente care mentin un sol neutru) contribuie in cele din urma la formarea unui sol acid.

Pentru echilibrarea unui sol acid se recomanda sa incorporati var, cenusa de lemn (7-10 kg la 100 mp) si faina de oase (10-20 kg la 100 mp).

Dezavantajul acestor variante este ca in timp acestea sunt spalate de ploi, irigare si trebuie periodic adaugate in sol. Pe o perioada lunga de timp, compostul este cel mai recomandat pentru sol, deoarece acesta regleaza natural si treptat pH-ul.

Cand avem un pH alcalin pe care vrem sa il aducem la un nivel de pH neutru se poate adauga sulf in sol, efectul dureaza cateva luni pentru ca microorganismele sa transforme sulful in acid sulfuric. O solutie mai rapida ar fi sulfatul de aluminiu, acesta actioneaza rapid si eficient, insa daca este folosit in exces reduce cantitatea de fosfor din sol si in timp se acumuleaza cantitati mari de aluminiu. Sulful si sulfatul de aluminiu le puteti achizitiona din magazinele de specialitate.

Pentru a determina valoarea precisa a pH-ului din sol recomand achizitionarea unui pH-metru. Exista si indicatori naturali precum prezenta papadiei (Taraxacum officinalis), a urzicii (Urtica dioica), a macrisului salbatic (Rumex acetosa) care ne arata ca solul este acid, iar cresterea unor plante ca hrenita (Lepidium campestre), scanteiuta (Anagallis arvensis), opaita rosie (Silene dioica) si ciumafaia (Datura stramonium), indica un solul alcalin.

In concluzie, recomandarea mea este sa cunoasteti pentru fiecare planta pH-ul de care are nevoie, sa plantati legume care se preteaza la solul pe care-l aveti, iar daca doriti sa cultivati plante ce necesita un sol diferit de cel de care dispuneti, este esential sa-i reglati pH-ul in functie de nevoile plantei, utilizand solutiile descrise mai sus.

Pentru un sol ecologic si echilibrat din punct de vedere al pH-ului recomandat utilizarea compostului.

Plante siderate sau intercalate

 

Alcora Marinescu este cu Marinescu Alcora

Sortpesdno6u:fuuie a3f7aat9hm tm011fl92i89I3cah323u8r85ca093  · 

Ce sunt sideratele. Rolul acestor plante în grădină,

beneficii pentru agricultori - Atlas pentru casă și grădină

Sideratele sunt plantele cultivate pentru a îmbunătăți calitatea solului în agricultură și pentru a preveni eroziunea solului. Aceste plante sunt semănate în intervalele dintre culturile principale și

sunt cunoscute și sub denumirea de plante intercalate.

Sideratele sunt, de obicei, plante care cresc rapid și care au un sistem radicular puternic, care ajută la menținerea solului în locul său și la îmbunătățirea structurii acestuia prin adăugarea de materie organică în sol.

Exemple de siderate includ plante precum lucerna, trifoiul roșu, muștarul sau secară.

Există o multitudine de studii referitoare la sideratele în agricultură și beneficiile pe care le aduc aceste plante.

Iată câteva dintre cele mai importante:

Îmbunătățirea solului: Agricultorii pot planta siderate după recoltarea culturilor principale pentru a îmbunătăți calitatea solului. Sideratele ajută la aceasta prin adăugarea de materieorganică și prin creșterea biodiversității solului. Aceste plante ajută, de asemenea, la fixarea azotului din aer în sol, ceea ce poate reduce nevoia de îngrășăminte. Sideratele adaugă materie organică și nutrienți în sol, ceea ce îl face mai fertil și îmbunătățește structura solului.

Controlul buruienilor: Sideratele pot ajuta la controlul buruienilor prin competiția pentru resurse precum apa și nutrienții, reducând astfel nevoia de erbicide.

Combaterea eroziunii solului: Radacinile puternice ale sideratelor ajută la menținerea solului în locul său și previn eroziunea solului.

Controlul dăunătorilor: Unele siderate, precum muștarul, pot ajuta la controlul dăunătorilor prin atragerea insectelor benefice care se hrănesc cu dăunătorii. Unii dăunatori, cum ar fi nematodele, afidele și melcii, pot fi descurajați de prezența sideratelor în sol. Sideratele pot oferi, de asemenea, un habitat alternativ pentru insecte benefice și păsări, care pot ajuta la reducerea populațiilor de dăunători. Prin plantarea sideratelor, agricultorii pot reduce sau elimina necesitatea utilizării de pesticide chimice, care pot fi dăunătoare pentru mediu și sănătatea oamenilor.

Îmbunătățirea calității apei: Sideratele pot reduce poluarea apei prin absorbția nutrienților și a substanțelor chimice din sol.

Îmbunătățirea biodiversității: Plantarea de siderate poate spori biodiversitatea solului prin atragerea insectelor benefice și a altor organisme utile. Acest lucru poate ajuta la menținerea unui

sol sănătos și la reducerea populațiilor de dăunători.

Există multiple opțiuni pentru cultura sideratelor. Iată câteva exemple:

Lucerna: această plantă este cunoscută pentru capacitatea sa de a fixa azotul din aer și de a-l transforma într-o formă utilizabilă pentru plante. Lucerna are, de asemenea, un sistem radicular puternic, care ajută la menținerea solului în locul său și la îmbunătățirea structurii acestuia.

Trifoiul roșu: similar cu lucerna, trifoiul roșu este o altă plantă care poate fixa azotul din aer și îmbunătăți fertilitatea solului. De asemenea, această plantă poate fi utilizată pentru hrănirea

animalelor.

Secara: această plantă poate fi utilizată pentru îmbunătățirea structurii solului, deoarece are un sistem radicular puternic. De asemenea, seara poate fi utilizată ca îngrășământ verde sau ca plantă de acoperire pentru sol.

În general, studiile arată că utilizarea sideratelor în agricultură poate aduce beneficii semnificative atât pentru sol, cât și pentru mediul înconjurător.

În plus, sideratele pot ajuta la reducerea buruienilor, prin competiția pentru resurse cu acestea, și la îmbunătățirea structurii solului, prin adăugarea de materie organică și îmbunătățirea retențieide apă.

Toate aceste beneficii aduse de siderate fac ca acestea să fie o opțiune bună pentru agricultură durabilă și ecologica