Peștera de sare S6 din comuna Mânzălești

 

De ce ține România închisă Peștera S6, a doua cea mai mare peșteră de sare din lume, aflată în Buzău

Ascunsă în inima munților buzoieni, într-o zonă cu o spectaculoasă încărcătură naturală și geologică, se află una dintre cele mai fascinante formațiuni subterane ale Europei: Peștera de sare S6 din comuna Mânzălești. Deși este cea mai mare peșteră salină din Europa și a doua ca lungime din lume, această minune a naturii nu a fost niciodată deschisă publicului, iar motivele țin mai degrabă de siguranță decât de voință.

Comuna Mânzălești se află pe unul dintre cele mai întinse zăcăminte de sare din România, într-un areal de o frumusețe naturală rar întâlnită. Valea Slănicului, care șerpuiește între comunele Mânzălești și Lopătari, oferă turiștilor imagini desprinse parcă dintr-un basm mineral, cu dealuri și formațiuni sculptate de apă și vânt de-a lungul a milioane de ani.

Unul dintre cele mai cunoscute repere ale zonei este așa-numitul „Grunj”, o formațiune albă, piramidală, aflată la confluența pârâului Jgheab cu râul Slănic. Grunjul este alcătuit din tuf vulcanic și marne albe cineritice, ceea ce îi conferă o apariție aproape extraterestră, contrastând cu verdele pădurilor din jur.

În apropiere se întinde Platoul Meledic, o rezervație naturală, speologică și zoologică ce se întinde pe 67,5 hectare. Acesta găzduiește un ecosistem unic, cu unele dintre cele mai interesante fenomene geologice din România. Aici, în inima sării, natura a modelat peisaje bizare, cu prăpăstii, doline și peșteri care apar și dispar într-un joc perpetuu al apei și al timpului.

Peștera S6 - o minune a naturii interzisă turiștilor

Pe acest platou se află și Peștera 6S, descoperită în anul 1980 și catalogată drept a doua cea mai lungă peșteră în sare din lume, cu o lungime de 3.190 de metri. Aceasta este însă un mister închis pentru publicul larg, din motive care țin de fragilitatea și instabilitatea mediului subteran. Deși vizitatorii vin în număr mare în zonă și privesc cu admirație intrarea în peșteră, nimeni nu a avut acces liber în interiorul ei.

Primarul comunei Mânzălești, Viorel Moldoveanu, explică faptul că peștera nu a fost niciodată amenajată pentru turiști și că intrarea este interzisă din cauza riscului crescut de surpare. "Nu se poate vizita peștera, este surpată, nu s-a vizitat niciodată de cetățeni. Au fost niște speologi prin '86, au intrat în ea, în rest nu s-a vizitat. Are o lungime foarte mare, vreo 3 kilometri, este prima din Europa și a doua din lume ca lungime", a declarat edilul.

În ciuda interesului autorităților locale de a pune în valoare această comoară geologică, specialiștii avertizează că astfel de inițiative trebuie analizate cu prudență extremă. Potrivit vulcanologului Răzvan Popa, managerul Geoparcului UNESCO „Ținutul Buzăului”, caracteristicile naturale ale peșterilor din sare fac aproape imposibilă deschiderea lor către public.

O frumusețe fragilă și în permanentă schimbare

Spre deosebire de salinele de la Praid sau Slănic Prahova, care sunt lucrate manual și structurate artificial, peșterile din Mânzălești sunt formațiuni naturale create prin acțiunea apei asupra sării. Acestea sunt în continuă schimbare: intrările pot apărea sau dispărea de la o zi la alta, pereții se pot surpa în orice moment, iar tavanul poate ceda fără niciun avertisment.

„Sarea este o rocă plastică. Poți călca pe o suprafață ce pare solidă, dar care se comportă precum nisipul mișcător. În peșteră poți intra și să nu mai ai ieșire, fiindcă în urma ta tavanul s-a prăbușit”, avertizează Răzvan Popa. Din acest motiv, explorările au fost realizate doar de speologi profesioniști, iar soluția găsită de autorități pentru a arăta această lume ascunsă publicului a fost filmarea în format 360 de grade, care poate fi vizualizată prin intermediul realității virtuale.

Pe lângă peștera S6, zona oferă și alte atracții: Lacul Mare și Lacul Castelu, lacuri formate tot pe un substrat salin, care impresionează prin culoarea lor și prin aspectul aproape ireal al peisajului. Deși nu la fel de celebre precum peștera, aceste lacuri contribuie la farmecul Platoului Meledic și atrag vizitatori dornici de natură și liniște.

Un potențial turistic uriaș, dar imposibil de valorificat în totalitate

Primăria Mânzălești, în colaborare cu specialiști în speologie și geologie, continuă să caute soluții pentru a pune în valoare aceste resurse naturale, fără a pune în pericol viața celor care le vizitează. „Ne-am gândit să o punem în valoare, dar trebuie specialiști care să propună soluții pentru a nu se întâmpla evenimente neplăcute”, a precizat primarul Moldoveanu.

Zona Mânzălești rămâne astfel o perlă naturală a județului Buzău, un loc unde frumusețea și pericolul merg mână în mână. În timp ce alte obiective turistice sunt deja valorificate prin infrastructură și promovare, Peștera S6 rămâne un simbol al sălbăticiei și al misterului, o comoară care își păstrează secretele sub cheile închise ale muntelui de sare.

În lipsa unei soluții tehnice sigure, această peșteră va rămâne, cel mai probabil, inaccesibilă publicului, dar nu mai puțin valoroasă pentru știință, patrimoniu natural și identitatea geologică a României. Iar pentru turiștii care ajung pe Platoul Meledic, rămâne satisfacția descoperirii unui loc unic, unde natura și-a sculptat propria operă de artă în cea mai fragilă și trecătoare dintre roci _ sarea.

Cuișoare cu menta protectie în grădină

  

vizionati pe youtube :

Talent

 

Solutia naturala care scapa CEAPA DE VIERMI Și DE MUSCA CEPEI

   

       

  

TRATAMENT   1 data la 7 zile  sau dupa fiecare ploaie cu :

usturoi cu boia de ardei iute macerat 8 ore in 1 l  apa

+  bicarbonat de sodiu alimentar dizolvat in apa

se pune cenusa pe pamant si se stropeste cu solutia diluat 1 / 3 doar la radacina

Semințe de morcov / MORCOV CA REMEDIU

  

 

Ce este PH solului cum se măsoară ph-ul

   

  

 

   

🥝 2 metode INMULTIRE kiwi din semințe 👉 și Recoltare

  

Inmultire Aloe Vera - 🌿

   

 

Poți propaga mii de orhidee

    

  

salvati orhidee uscate

inmultire cu cartof

scortisoara si pesmet

  

  

ingrasamint din banana si coaja de ou si 

schimbarea vremii primavara si toamna inaintea infloririi

Pestera de ametist

   

Antene 5G

MEDBED

  

Pământ de diatomee – îngrășământ și insecticid natural.

 

Alcora Marinescu este cu Marinescu Alcora

poSerdntosf7g au671muu0li149f852u66 95gre l4r2:62a6251aem7tb  · 

Pământ de diatomee – îngrășământ și insecticid natural. Cum se folosește

Pământ de diatomee sau diatomită, un material natural care îmbunătățește structura solului și acționează ca un îngrășământ natural, dar și ca un insecticid ecologic.

Pentru a crea condiții favorabile pentru creșterea plantelor, cel mai adesea, în sol, se adaugă nisip și perlit, dar puțină lume ia în considerare pământul de diatomee ca o opțiune. Diatomita, un material natural, nu numai că îmbunătățește structura solului, dar este și un excelent îngrășământ și insecticid natural.

Diatomita sau pământul de diatomee aduce multe beneficii în culturi, fiind o sursă de elemente hrănitoare pentru plante, dar care ajută și la îndepărtarea dăunătorilor. Află ce este diatomita și cum se folosește pământul de diatomee la legume și în grădină.

Pământ de diatomee – ce este. Beneficii

Diatomita sau pământul de diatomee este o rocă sedimentară, un mineral care constă în depozite de cochilii de silice de diatomee. Acest material are porozitate mare, capacitate de a reține umiditate și aproape 85% este format din siliciu amorf, care este ușor absorbit de sistemul radicular al plantelor. Pe lângă siliciu, pământul de diatomee conține calciu, magneziu, bor și alte oligoelemente importante.

Pământul de diatomee folosit în grădină, la legume, este un agent unic de ameliorare a solului cu numeroase beneficii pentru culturi:

reține umiditatea și nutrienții dizolvați în ea, apoi treptat, după necesitate, le oferă plantelor;

îmbunătățește structura solului, crescându-i porozitatea și permeabilitatea apei;

stimulează creșterea, formarea rădăcinilor, înflorirea și fructificarea, datorită conținutului ridicat de siliciu;

crește rezistența la stres a plantelor;

protejează sistemul radicular al plantelor de schimbările de temperatură;

este un insecticid natural de acțiune de contact;

inhibă dezvoltarea microflorei patogene în sol;

normalizează aciditatea solului.

Diatomita este, în primul rând, o sursă valoroasă de siliciu, un important nutrient pentru toate organismele vii, inclusiv pentru plante. Siliciul este necesar pentru formarea pereților celulari și pentru întărirea țesuturilor. Dacă plantele primesc suficient siliciu, atunci în același timp absorb mai bine alți nutrienți (bor, fosfor, potasiu), devin puternice, rezistente la stres, sunt mai puțin afectate de boli, insecte, condiții nefavorabile și efectele nocive ale pesticidelor. Siliciul crește grosimea și rezistența frunzelor, stimulează procesul de fotosinteză și crește valoarea nutritivă a fructelor.

Deși siliciul este un element nutritiv foarte comun și reprezintă aproape o treime din masa scoarței terestre, cel mai adesea se găsește într-o formă inaccesibilă plantelor. În plus, în fiecare an, odată cu recolta, o cantitate mare de siliciu este îndepărtată din pământ, iar solul este epuizat. Pentru a remedia situația, îngrășămintele care conțin siliciu trebuie aplicate în mod regulat: diatomită, zeolit, cenușă, compost de frunze. În timpul sezonului, este util să uzi grădina cu infuzii de ierburi: urzică, păpădie, pelin, coada-calului – țesuturile acestor buruieni conțin o cantitate mare de siliciu disponibil pentru plante.

Pământ de diatomee – folosire. Cum se aplică pentru sol

Pământul de diatomee poate fi folosit pentru cultivarea tuturor tipurilor de culturi de interior și de grădină: adaugă în solul pentru răsaduri (în raport de 1:5), aplică în găuri la transplantarea plantelor, toarnă pe fundul ghivecelor ca drenaj și îngrășământ prelungit.

În timpul sezonului, diatomita se recomandă a fi aplicată la plantații, iar apoi, prin afânare, să fie încorporată în sol la o adâncime de 5-6 cm. Diatomita de grădină s-a dovedit foarte utilă și în spații protejate, unde plantele suferă cel mai adesea de secetă și dăunători. Grădinarii observă că atunci când diatomita este introdusă în sol, plantele sunt mai sănătoase, iar semnele de cloroză apar mai rar pe frunze. Pământul de diatomee poate fi împrăștiat de-a lungul perimetrului plantațiilor înalte, de-a lungul fundației solarului, unde solul se usucă rapid.

Diatomeea este eficientă împotriva tuturor paraziților târâtori, zburători și larvele lor: gărgărițe, molii, fluturi, păduchi de pat, păduchi de cap, purici, furnici, gândaci, termite, colorado, musculițe, omizi, păduchi de plante, ploșnițe, căpușe, păduchi roșii si negri la găini, viespi, viermi albi, melci, păianjeni etc. Acționează asupra paraziților, în mod mecanic, datorită structurii sale abrazive, cumulată cu acțiunea de uscare – deshidratare a paraziților și nu dezvoltă rezistență, ca în cazul produselor chimice.

Dacă găsești un furnicar, toarnă pulbere de pământ de diatomee în locurile în care se acumulează insectele și afânează solul, fără să uzi. Microgranulele cu margini ascuțite deteriorează stratul exterior al învelișului chitinos al insectelor și absorb lipidele, în urma cărora insectele mor din cauza deshidratării.

Diatomita se recomandă a fi folosită la toate plantele de cultură.

Sa cunoastem pH-ul solului in gradina

 

Alcora Marinescu este cu Marinescu Alcora

Soonsretdpmlh118u663t1i9l2acacii02 9a910fleinr7 9gfl004:51 t  · 

De ce este important pentru plante sa cunoastem pH-ul solului in gradina

Reactia chimica a solului este data de raportul dintre ionii de hidrogen H + si cei de oxidril OH+ din sol, rezultati din reactiile chimice din solutia solului, din relatiile de schimb cationic si din raportul dintre coloizii de natura acida sau alcalina ai solului si se defineste prin valorile pH. Un echilibru intre ionii de hidrogen H+ si cei de oxidril OH+ determina o reactie neutra, adica pH = 7, caracteristica apei pure care disociaza cele doua tipuri de ioni in proportii egale.

pH-ul solului se masoara pe o scara de la 0 la 14, tipul solului din punct de vedere al pH-ului se clasifica astfel:

pH <4 – sol extrem de acid;

pH 4-5,5 – sol foarte acid;

pH 5,5-6 – sol mediu acid;

pH 6-6,5 – sol slab acid;

pH 6,5 – 7 – sol foarte slab acid;

pH 7 – sol neutru;

pH 7-7,5 – sol foarte slab alcalin;

pH 7,5 – 8 – sol slab alcalin;

pH 8 – 8,5 – sol mediu alcalin;

pH 8,5-9 – sol puternic alcalin;

pH >9 – sol extrem de alcalin.

Capacitatea de schimb cationic influenteaza fertilitatea solului, prezenta cationilor de Ca si Mg favorizeaza dezvoltarea humusului precum si structura solului, optimizand regimul de apa si aer, absorbtia radiculara a plantelor si activitatea microbiologica din sol. In soluri cu o prezenta mai mare de ioni de H+ solul devin acid, influentand negativ accesibilitatea unor micro si macroelemente.

De ce este important pentru plante sa cunoastem pH-ul solului.

Elementele de baza pentru un sol echilibrat, care influenteaza decisiv dezvoltarea plantelor N, P, K (azot, fosfor, potasiu), sunt asimilate de acestea in functie de valorile pH-lui astfel: azotul se asimilieaza la pH 6-8,5, fosforul la un pH 6,5 – 8 si potasiul la un pH>6 .

Alte elemente se asimilieaza la urmatoarele pH-uri ale solului: sulf pH > 6, calciu si magneziu pH 6,5-8,5, fier pH < 6,5, mangan pH 4,5-6,5, bor pH 5-7, cupru si zinc pH 5-7.

pH-ul optim pentru majoritatea legumelor este situat intre 6,3 – 7,4, dar unele tolereaza mai bine un pH mai acid sau mai alcalin. Fasolea, varza, conopida, broccoli, ceapa, usturoiul, sparanghelul suporta si un sol mai alcalin pH 6,5 – 8, cartofii, rosiile, ardeii, pepenii, dovleceii se comporta bine si la un sol mai acid cu pH 5,5-6,8. Morcovul si patrunjelul prefera un pH intre 6-8, sfecla rosie pH 6-7,4, vinetele, spanacul, macrisul pH 5,5– 6,5.

Plantele care au nevoie de un sol acid sunt: hortensiile, rododendronii, azaleele, cameliile, anthurium, begonia, ciclamele, gloxiniile, primulele. Arbustii fructiferi care prefera solul acid sunt: afinul, coacazul, agresul, zmeurul, murul, iar dintre pomii fructiferi: marul, ciresul, parul si piersicul.

Anemonele, gladiolele, narcisele, zambilele, lalelele prefera solurile neutre si chiar usor alcaline.

Materia organica ce se descompune in sol (resturile vegetale), precipitatiile, irigarea (reduc cantitatile de N, P si K – elemente care mentin un sol neutru) contribuie in cele din urma la formarea unui sol acid.

Pentru echilibrarea unui sol acid se recomanda sa incorporati var, cenusa de lemn (7-10 kg la 100 mp) si faina de oase (10-20 kg la 100 mp).

Dezavantajul acestor variante este ca in timp acestea sunt spalate de ploi, irigare si trebuie periodic adaugate in sol. Pe o perioada lunga de timp, compostul este cel mai recomandat pentru sol, deoarece acesta regleaza natural si treptat pH-ul.

Cand avem un pH alcalin pe care vrem sa il aducem la un nivel de pH neutru se poate adauga sulf in sol, efectul dureaza cateva luni pentru ca microorganismele sa transforme sulful in acid sulfuric. O solutie mai rapida ar fi sulfatul de aluminiu, acesta actioneaza rapid si eficient, insa daca este folosit in exces reduce cantitatea de fosfor din sol si in timp se acumuleaza cantitati mari de aluminiu. Sulful si sulfatul de aluminiu le puteti achizitiona din magazinele de specialitate.

Pentru a determina valoarea precisa a pH-ului din sol recomand achizitionarea unui pH-metru. Exista si indicatori naturali precum prezenta papadiei (Taraxacum officinalis), a urzicii (Urtica dioica), a macrisului salbatic (Rumex acetosa) care ne arata ca solul este acid, iar cresterea unor plante ca hrenita (Lepidium campestre), scanteiuta (Anagallis arvensis), opaita rosie (Silene dioica) si ciumafaia (Datura stramonium), indica un solul alcalin.

In concluzie, recomandarea mea este sa cunoasteti pentru fiecare planta pH-ul de care are nevoie, sa plantati legume care se preteaza la solul pe care-l aveti, iar daca doriti sa cultivati plante ce necesita un sol diferit de cel de care dispuneti, este esential sa-i reglati pH-ul in functie de nevoile plantei, utilizand solutiile descrise mai sus.

Pentru un sol ecologic si echilibrat din punct de vedere al pH-ului recomandat utilizarea compostului.